Despre coroana dentara

Coroana dentara de acoperire sau capa este un tip de restaurare indirecta, ce incercuieste si acopera un dinte natural sau un implant dentar pe portiunea vizibila, adica deasupra marginii gingivale. Coroanele dentare pot fi de invelis - acopera in totalitate fatele coronare ale bontului dentar, sau de substitutie - sunt agregate de preparatia dentara printr-un pivor sau stift intraradicular.

Coroanele au rolul de a reda forma naturala si starea de functionare a unui dinte deteriorat. Acest tip de restaurare dentara se utilizeaza in urmatoarele cazuri:
•  dintele prezinta leziuni carioase extinse si nu ramane o structura sanatoasa suficienta pentru o obturatie sau incrustatie - in general, orice dinte care pastreaza mai putin de 50% din materialul natural necesita reconstructie coronara;
•  dintele este fracturat si nu poate fi restaurat prin tehnici traditionale, utilizand materiale compozite;
•  de asemenea in cazul leziunilor carioase extinse, pacientul poate opta pentru o restaurare coronara, pentru un plus de protectie;
•  coroanele sunt utilizate si pentru ancorarea puntilor dentare;
•  instalarea coroanei reprezinta pasul final al implantarii dentare, dupa instalarea bontului;
•  tratamentul endodontic de canal radicular se finalizeaza deseori cu instalarea unei coroane dentare, pentru a proteja dintele vulnerabil - in special molarii;
•  bruxismul, dieta deficitara si eroziunea dentara pot produce o deteriorare atat de extinsa, incat coroana devine singura optiune de restaurare;
•  estetica dentara utilizeaza coroanele integral ceramice pentru o infrumusetare a zambetului.

Coroana dentara trebuie sa intruneasca anumite conditii, cum ar fi sa indeplineasca toate functiile dintelui natural pe care il acopera si sa arate la fel ca acesta, sa permita igienizarea cu ata dentara, sa nu retina resturi alimentare, sa nu fie incomoda si sa nu modifice ocluzia.

Tipuri de coroane dentare

Restaurarea coronara este clasificata in functie de materialele folosite, in principiu aceasta putand avea urmatoarele tipuri:
•  coroane integral ceramice;
•  coroane polimerice;
•  coroane metalice - metale nobile, aliaje de metale nobile si aliaje de metale nenobile;
•  coroane metalo-ceramice - portelan pe suport metalic;
•  coroane metalo-acrilice;
•  coroane metalo-compozite.

In functie de componenta fizionomica (aspectul estetic), coroanele dentare pot fi:
•  total fizionomice (materialul fizionomic acopera dintele pe toate fatetele) - coroane polimerice, ceramice;
•  partial fizionomice (materialul fizionomic acopera dintele doar pe fata vizibila) - coroane metalo-polimerice, metalo-ceramice, metalo-compozite;
•  nefizionomice (coroanele metalice).

In functie de suprafata acoperita, coroanele pot fi:
•  totale - acopera intreaga suprafata a dintelui;
•  ecuatoriale - acopera 2/3 din coroana dintelui, pana la nivelul ecuatorului anatomic;
•  partiale - 3/4, 4/5 si 7/8 (sunt numite si onlay).

In functie de tehnologia utilizata, coroanele pot fi realizate prin:
•  turnare - introducerea aliajului fluid intr-un tipar;
•  polimerizare, termopolimerizare si barofotopolimerizare.
•  arderea masei ceramice - coroane integral ceramice;
•  laminarea fatetelor laterale si turnarea suprafetei ocluzale;
•  turnare a metalului + o componenta polimerizata sau arsa - coroane mixte;
•  frezaj computerizat - tehnica CAD/CAM.

Procedura de restaurare coronara

O data ce medicul stomatolog a stabilit ca aveti nevoie de o coroana dentara, urmeaza prepararea dintelui ce urmeaza a fi acoperit. Cu ajutorul frezelor se va indeparta portiunea deteriorata a dintelui, precum si orice surplus din masa dentara, pentru a acomoda coroana. Portiunea ramasa se numeste bont dentar. Procedura are loc sub anestezie locala.

Daca restauratia necesita indeplinirea unor functii estetice, medicul va amprenta dantura inainte de a slefui dintele. Daca dintele prezinta leziuni grave, medicul va analiza radiografiile pentru a observa starea radacinilor si a osului alveolar, iar daca exista pericolul infectarii pulpei este posibil ca restauratia coronara sa fie realizata dupa un ratament endodontic.

Dupa ce dintele este pregatit, acesta se amprenteaza, pentru a stabili dimensiunile coroanei ce va fi realizata in laboratorul de tehnica dentara. Pana ce coroana va fi realizata, pacientul va purta o coroana temporara din material acrilic, cimentata cu un adeziv temporar. La a doua vizita la cabinetul stomatologic, medicul va indeparta coroana temporara si va amplasa coroana permanenta, apoi o va slefui pana ce se va potrivi perfect. La final coroana este cimentata pe bont.

Tehnologia a facut posibil ca restauratia coronara - in speta coroana ceramica - sa poata fi posibila intr-o singura sedinta la stomatolog. Aceasta tehnologie poarta denumirea CEREC sau CAD/CAM (computer-aided design / manufacturing technology) si implica slefuirea unui bloc de ceramica cu ajutorul calculatorului, dupa realizarea unei imagini 3D a danturii - timpul record de slefuire a unei coroane ceramice este de 6 minute. Astfel se elimina necesitatea coroanei temporare si pacientul pleaca acasa cu coroana cimentata in aceeasi zi.

Ingrijirea coroanei dentare

Cel mai important factor in ingrijirea coroanei dentare, precum si in prelungirea vietii acesteia, este igiena orala. Pacientul trebuie sa acorde o atentie deosebita curatarii dintelui si a gingiei, pentru a evita formarea cariilor si a bolilor gingivala. Totodata, trebuiesc evitate alimentele dure si obiceiurile nesanatoase precum muscarea unghiilor sau scrasnirea dintilor. Pentru pacientii care inclesteaza dintii in mod incostient se pot indica gutiere speciale ce pot fi purtate in timpul noptii.

O coroana poate rezista foarte bine in jur de 10 ani, sau chiar o viata, cu o ingrijire corespunzatoare si cu conditia ca medicul si tehnicianul sa fie foarte buni profesionisti. Cele mai rezistente sunt considerate a fi coroanele din aur integral, deoarece sunt realizate dintr-o singura bucata de metal. In general, o coroana necesita inlocuire atunci cand gingia incepe sa se retraga, cand apar complicatii ale dintelui sau probleme legate de coroana in sine.

Pe perioada in care purtati o coroana temporara este indicat sa evitati alimentele lipicioase, dure, sau cele care necesita mestecare prelungita (guma de mestecat, caramel, legume crude), sa utilizati cat mai putin acea parte a arcadei dentare in care este situata coroana, iar cand utilizati ata dentara, in loc sa ridicati ata dintre dinti direct in sus, lasati-o sa alunece printre dinti, tragand-o in lateral de un capat.

Avantajele si dezavantajele coroanei dentare

Avantajele coroanelor dentare includ durabilitatea prelungita si succesul dovedit, in comparatie cu celelalte proceduri restaurative. Principalul dezavantaj este proportia ridicata de masa dentara ce trebuie sa fie indepartata pentru a acomoda coroana, precum si pretul ridicat, comparativ cu restauratiile directe - obturatii, incrustatii.

Riscurile coroanelor dentare
•  Disconfort si sensibilitate - daca dintele a pastrat pulpa, acesta poate prezenta reactii de hipersensibilitate la fierbinte sau rece, problema ce se poate rezolva cu pasta de dinti speciala. Daca va doare dintele restaurat atunci cand muscati, atunci coroana este prea inalta - problema trebuie sa fie rezolvata de medicul stomatolog.
•  Ciobirea materialului ceramic - acest risc apare la coroanele integral ceramice; daca bucatica ciobita este mica se poate inlocui cu rasina compozita, insa daca problema este mai grava, coroana trebuie sa fie inlocuita.
•  Largirea coroanei - acest lucru se poate intampla atunci cand cimentul cu care a fost fixata coroana se "spala".
•  Caderea coroanei - de obicei acest lucru se intampla din cauza fixarii necorespunzatoare a coroanei.
•  Reactii alergice - pacientul poate fi alergic la metalele utilizate in aliaje, sau - foarte rar - la ceramica.
•  Dunga de culoare inchisa - aceasta dunga poate aparea la marginea gingiei si se datoreaza suportului metalic pe care este fixata coroana de portelan.