Anestezia dentara

Anestezia dentara reprezinta o parte integranta a stomatologiei, adresandu-se unor probleme des intalnite in aceasta practica: anxietatea legata de cabinetul stomatologic, cooperarea cu medicul si durerea. Printre substantele cu proprietati anestezice cele mai utilizate in stomatologie se numara: xilina, mepivacaina, prilocaina, hostacaina, bupivacaina, articaina, procaina, tetracaina, cocaina.

Definitie
Anestezia este procedura medicala prin care se introduc in organism substante ce au efectul de a atenua sau suprima temporar perceperea senzatiilor dureroase.

Indicatii
Anestezia in stomatologie este indicata pentru procedurile dureroase si de lunga durata - cele mai frecvente sunt extractiile dentare si tratarea infectiilor dentare si ale gingiilor, in cazul in care pacientul sufera de reflex faringian sau are o rezistenta foarte mica la durere. Anestezia poate fi si o procedura electiva, in cazul uneia dintre cele mai comune probleme in stomatologie - frica de dentist.

Principiul de actiune al anesteziei
Substantele anestezice fuctioneaza prin blocarea transmisiei semnalelor dureroase catre creier. Mai specific, prin reducerea influxului ionilor de sodiu in citoplasma neuronala. Daca sodiul nu intra in neuron, ionul de potasiu nu poate iesi, inhibandu-se astfel depolarizarea nervului si aparand anestezia.

Pentru partea superioara a maxilarului anestezicul local este injectat cat mai aproape de os, deoarece acesta este foarte poros si distribuie foarte bine substanta pana la nerv.

Daca se doreste anestezierea unei portiuni din mandibula insa, datorita faptului ca osul este foarte dens, substanta trebuie sa atinga exact nervul principal care recepteaza senzatiile din zona de interes - acest nerv se afla in spatele cavitatii bucale. Din acest motiv, odata cu amortirea dintilor de pe mandibula, se pierd si senzatiile in buza si barbie, acestea fiind deservite de o ramura a nervului principal. Este posibil sa fie atinsi in mod accidental de efectul anesteziei si alti nervi alaturati, cum ar fi cel lingual sau cel facial.

Efectul anesteziei este temporar datorita faptului ca substanta intra in circuitul sanguin si este redistribuita in organism. Circulatia sanguina din maximarul superior este mai intensa, astfel incat efectul anesteziei locale aplicate in maxilar dureaza mai putin decat in mandibula. Totodata, durata si efectul anestezicului depind si de grasimile din corp, greutatea pacientului, concentratia substantei, precum si diferenta dintre PH-ul anestezicului si cel al zonei anesteziate.

Calea de administrare a anesteziei dentare
• enterala (intestinala) - pe cale orala, sublinguala sau rectala.
• parenterala (in afara tubului digestiv) - intravenos, intramuscular sau intraosos.
• prin piele - prin plasturi sau ionoforeza.
• prin difuzare in membranele mucoase orale.
• prin inhalarea unui gaz sau a unor substante volatile.

Tipuri de anestezie dentara

1. Anestezia locala

Anestezia locala inseamna pierderea reversibila a senzatiei in cimpul operator, prin administrarea de drog anestezic in acea zona. Dezavantajul consta in faptul ca este rezervata unor interventii de mica amploare. Anestezia locala poate fi de doua tipuri:

a. Anestezia de contact (suprafata) - prin instilatii, badijonare, spray
Acest tip de anestezie este folosita in general pentru a amorti zona care urmeaza a fi injectata, aplicand anestezicul direct pe mucoasa. Substantele anestezice de contact (suprafata) sunt: benzocaina, cincocaina, lidocaina (xilina, xilocaina), tetracaina, cocaina. Se mai pot folosi substante volatile ce racesc tegumentul, cum ar fi clorura de etil. Timpul necesar pentru instalarea analgeziei de suprafata prin contact este de aproximativ 1 - 2 minute, iar durata medie de 10 - 15 minute.

Procedurile stomatologice in care se utilizeaza anestezia de contact sunt incizia unui abces, extractia unui dinte temporar,

b. Anestezia prin injectie - infiltratie
Anestezicul este infiltrat direct in tesuturile in care urmeaza a se interveni sau in diverse puncte aflate la distanta de zona in care se va lucra. Substantele anestezice de infiltratie sunt: lidocaina (xilina, xilocaina), mepivacaina (carbocaina), bupivacaina (marcaina) .

Injectarea sau infiltratia locala se realizeaza in urmatoarele moduri: intramucos, punctiform, liniar, difuz, intragingival, plexal - se injecteaza direct in dreptul dintelui ce se doreste a fi amortit, in baraj, troncular - se injecteaza in vecinatatea unui nerv, pentru a amorti mai multi dinti odata, intraligamentar - in periodontiu, intrapapilar, intraseptal, intraosos, intrapulpar - in pulpa dintelui.

Procedurile stomatologice in care se utilizeaza anestezia locala prin injectare sau infiltratie sunt obturatii, curatarea cariilor, pregatire dintilor pentru coronare sau boli parodontale.

2. Anestezia de conducere sau regionala (tronculara)

Anestezia regionala reprezinta pierderea reversibila a senzatiei si a miscarii intr-o regiune, prin blocarea selectiva a nervilor periferici, plexurilor nervoase si cailor medulare ale regiunii respective. Anestezia de conducere include anestezia plexala, tronculara, intravenoasa sub garou, rahianestezia si anestezia peridurala. Substantele anestezice de conducere sau regionale sunt: bupivacaina (marcaina), etidocaina, lidocaina (xilina, xilocaina), procaina (novocaina).

Anestezia locoregionala cuprinde doua tipuri particulare cum ar fi blocajul nervos realizat prin injectarea directa in jurul nervului ce inerveaza regiunea de interes si anestezia regionala intravenoasa (bloc Bier).

Anestezie regionala prin acopunctura sau electropunctura
Prin stimularea anumitor puncte-cheie in acupunctura se poate obtine o analgezie a zonei-tinta, efectul instalandu-se in 15 - 20 de minute. Pentru reusita acestei tehnici estenecesara colaborarea si increderea pacientului in tehnica.

3. Sedarea constienta

Sedarea este diferita de anestezie, prin faptul ca nu se adreseaza inlaturarii durerii, ci eliminarii stresului si anxietatii produse de stomatolog. Pacientul se relaxeaza si dupa trecerea efectuluisedarii nu simte durere sau chiar nu isi mai aminteste procedura stomatologica.

Sedarea poate fi usoara - asemanatoare starii usor euforice induse de alcool, medie - pacientul este constient si poate executa instructiunile stomatologului, insa are corpul amortit, sedare profunda - pacientul alterneaza intre starea de constienta si cea de pierdere a constientei, si sedarea totala - pacientul este complet adormit si nu simte nimic. Primele doua etape ale sedarii se pot realiza pe cale orala, itravenoasa sau prin inhalatie, iar ultimele doua etape se obtin pe cale intravenoasa.

Protoxidul de azot sau gazul ilariant - acest anestezic este utilizat ca atare sau in combinatie cu analgezice locale, iar renumele provine de la faptul ca pacientii care il inhaleaza intra intr-o stare euforica foarte placuta si relaxanta, ce le starneste rasul. Administrarea acestui gaz necesita aparate si instructaj specializat, fiind mai putin utilizat in afara Statelor Unite.

4. Anestezia generala

Anestezia generala se utilizeaza foarte rar in stomatologie si este indicata atunci cand anestezia locala nu este eficienta sau nu se poate efectua. Aceasta procedura necesita asistenta unui medic anestezist.

Indicatiile anesteziei generale sunt cazurile de fobie extrema si interventiile chirurgicale complicate. Anestezia generala este asociata cu pierderea constientei sau somnul profund, disparitia durerii si relaxarea musculara.

Riscurile implicate de anestezie in stomatologie

• Zona anesteziata nu amorteste. Acest lucru se intampla atunci cand in zona anesteziata este prezenta o infectie sau o anomalie anatomica (tesut osos foarte dens). S-a observat ca pacientii sub influenta alcoolului, sau care sunt alcoolici, sunt mai greu de anesteziat.
• Dureri foarte mari in timpul injectarii. Acest lucru se intampla cand acul penetreaza direct terminatiile nervoase sau o artera. Probabilitatea acestui risc este mai mare la pacientii slabi.
• Dureri prelungite, amorteala, parestezie (senzatii de mancarime sau ustruime). Penetrarea periostului produce dureri puternice.
• Leziuni vasculare sau nervoase.
• Pareza temporara (o ora) a nervului facial in cursul anesteziei pentru dintii inferiori.
• Hematomul obrazului - Apare in cursul anesteziei pentru dintii superiori, ca urmare a lezarii vaselor de sange cu acul. Se trateaza cu pansament compresiv si tratament cu antibiotice.
• Necroza mucoasei.
• Ruperea, inghitirea sau aspirarea acului. Acest lucru se intampla mai ales cand pacientul se misca brusc.
• Intoxicatii sistemice. Apare atunci cand se depaseste doza adecvata de anestezic si se manifesata prin sedare, dureri de cap, vorbire incoerenta, tremur, convulsii, hipotensiune.
• Nevritele postanestezice - apar datorita inteparii fibrelor nervoase sau iritatiei acestora de catre substanta anestezica.
• Reactii alergice sau de hipersensibilitate. Complicatiile care intervin in acest caz pot merge pana la deces. Este bine ca, inainte de anestezia locala, sa se efectueze test alergologic.
• Reactii adverse date de vasoconstrictor.
• Trimusul sau limitarea temporara a amplitudinii deschiderii gurii cu dificultati in masticatie.
• Alte riscuri accidentale cum ar fi convulsiile, pierderea cunostintei, fluctuatia glicemiei, infarctul miocardic.

Intrebari frecvente legate de anestezia dentara

Cum ma voi simti dupa ce trece efectul anesteziei?

Efectul anesteziei locale dispare de obicei la o ora dupa efectuarea procedurii stomatologice si pacientul poate parasi cabinetul medical fara probleme, insa in cazul sedarii efectul de dezorientare si ameteala dureaza mai multe ore si este indicat sa ajungeti acasa sub supravegherea unei persoane adulte.

Efectul anesteziei locale dispare mai rapid in zona maxilarului decat in zona mandibulei, deoarece maxilarul este mai puternic vascularizat. Ramane insa o senzatie ciudata si probabil veti avea impresia ca nu va simtiti buzele sau limba, desi le puteti folosi.

In privinta durerii, aceasta isi va face simtita prezenta dupa ce trece efectul anesteziei, insa variaza foarte mult - de la un pacient la altul si in functie de interventie. In general in urma interventiilor chirurgicale si procedurilor stomatologice traumatizante pot fi foarte dureroase. In acest scop medicul va va indica administrarea unor analgezice.

Pot beneficia de anstezie dentara daca am probleme cu inima sau sunt astmatic?

Medicul stomatolog trebuie sa fie informat asupra tuturor afectiunilor pacientului inainte de a efectua anestezia. Daca aveti o boala de inima, in special legata de valve, probabil va vor fi administrate antibiotice inainte de procedura, pentru a preveni endocardita.

Complicatiile anesteziei legate de problemele de inima sunt rare si stomatologii stiu cum sa le evite. In general anestezia locala este sigura pentru pacientii cu astm, cu exceptia cazurilor in care acestia sunt alergici la substantele utilizate in anestezie.

Se poate utiliza anestezia dentara la femeile insarcinate sau care alapteaza?

Este recomandat ca procedurile stomatologice non-urgente sa fie amanate pana in cel de-al doilea trimestru de sarcina, sau cel mai bine pana dupa nastere. Daca totusi este nevoie de anestezie, substanta se va utiliza in cantitate cat mai mica posibil. Sunt preferate anestezicele locale celor intravenoase sau inhalate, mai ales in primul trimestru de sarcina. Anestezicul care este cel mai recomandat in toate trimestrele de sarcina este articaina, deoarece are cea mai mica rata de penetrare prin bariera fetoplacentara, iar substanta de evitat este adrenalina sau epinefrina.

La femeile care alapteaza anestezia dentara se efectueaza in modul urmator - imediat dupa alaptare, putandu-se utiliza orice substanta adecvata procedurii stomatologice, iar la urmatoarea alaptare, laptele nu se da copilului ci se extrage artificial si se arunca - prima alaptare a copilului dupa anestezie se face la 6 ore, cand anestezicul este metabolizat in totalitate, sau aproape in totalitate.